Despre calitatea produselor – România vs. Europa

Am început recent să îmi mai cumpăr una, alta pe lângă casă pentru că voiam să schimb câteva lucruri și pentru că shopping.

Așadar, acum două săptămâni mi-am căutat un birou nou pentru calculator pentru că mi-am achiziționat și un workstation nou și nu aveam loc suficient pentru monitor, unitate, imprimantă și laptop. Plus spațiu pentru mine. Prima dată, găsisem un birou la IKEA cu prețul undeva la 450 de lei. Totul ok, IKEA face mobilă bună și de calitate, nu poți să te plângi în legătură cu asta. Singura problemă a fost costul de livrare – 155 de lei. Acum, eu înțeleg, e un birou, e greu, costă transportul. Dar 1/3 din prețul produsului mi s-a părut cam mult și mai degrabă căutam în altă parte iar banii ăia îi băgam într-un produs mai de calitate, nu în transport.

Și am făcut greșeala de a căută și găsi un birou pe site-ul eMag, dar care nu e vândut de eMag ci de unul din magazinele lor partenere care își promovează produsele prin marketplaceul eMag. Și de aici a început experiența mea neplăcută cu un magazin numit ProdAlcar, o firmă de mobilă românească de pe la Piatra Neamț.

Primul lucru care m-a deranjat e că ei nu se deranjează să îți mai actualizeze starea comenzii în contul tău eMag odată ce ai făcut-o. Dacă în mod normal atunci când faci o achiziție e normal să primești updateuri în legătură cu starea comenzii, la ei nu e așa. Au trecut trei zile, nimic nou în legătură cu comanda. M-am gândit că poate nu aveau biroul în stoc, dar motivul principal care m-a făcut să aleg acel birou la acel moment era fix faptul că pe site era marcat ca și „în stoc” iar eu aveam nevoie de el repede. I-am sunat în acea zi, nu a răspuns nimeni.  Am sunat la eMag să îmi dea un număr de telefon al unui reprezentat al magazinului partener pentru că la numărul de pe site nu răspunea nimeni. Mi-au oferit un număr de mobil pe care îl aveau ei, la fel, nu a răspuns nimeni. Niciodată nu răspunde nimeni.

Ca mai târziu în aceeași zi să primesc un e-mail de la ei, tot după ce le-am trimis eu unul cu o zi înainte ca să îi întreb ce se întâmplă, e-mail în care scria că pachetul a fost deja trimis și ar trebui să îl primesc tot în ziua aceea, ocazie cu care mi-au oferit și numărul de tracking AWB de la curier. Păi bine mă nene, și astăzi mi-l dai? Culmea că în ziua aia nici nu eram acasă, dar am avut noroc că eram cu un prieten cu mașina și curierul avea drum fix prin unul din locurile prin care treceam eu, așa că ne-am întâlnit la jumate (referință fără să vreau la cel mai prost site de anunțuri din România după okazii), dar da, la jumătatea drumului și de acolo mi-am cărat singur coletul până acasă.

Unde am montat biroul cu ușurință și mi-a plăcut cât de ușor a fost totul.

Unde a urmat următoarea parte a poveștii, montarea biroului. Ca idee, așa a venit împachetat: piesele trântite una peste alta într-o cutie în care după formele exterioare puteai să juri că e împachetată Oana Roman și cu zgârieturi pe unele dintre ele tocmai din cauză că erau împachetate foarte prost. Trecând peste asta, m-am bucurat totuși că am primit în sfârșit biroul și am început să organizez piesele acestuia pe categorii ca să trec la montaj. Doar că după ce le-am organizat pe toate în parte, am ajuns și la schița de montaj. Care pentru un birou cu aproximativ 20 de piese era o foaie A3 (A3, nici măcar A4!!) cu 4 desene fiecare reprezentând câte un pas și niște instrucțiuni vagi din care nu înțelegeai mare lucru.

Evident, m-am uitat jumătate de oră ca prostul fără să reușesc să montez nici măcar un șurub după care am chemat un meseriaș să îmi rezolve treaba pentru că dacă nu mă pricep nu mă bag. Ca mențiune, omul în cauză a lucrat vreo 20 de ani la o fabrică de mobilă și chiar știe ce face, dar până și lui i-au luat patru ore să îl monteze pentru că a trebuit să mai dea el unele găuri în loc de cele din fabrică, pentru că alea erau date prost.

Nu spun prin asta că nu e normal să apelezi la cineva care se princepe atunci când tu nu te pricepi sau că ceea ce a făcut omul ăla nu e atât de greu. Fiecare meserie își are rostul ei și când nu știi e bine să nu te bagi și să lași pe cineva care se pricepe. Dar experiența mea cu magazinul în sine, de la livrare până la folosirea produsului final a fost extrem de proastă și am zis că de acum când vine vorba de mobilă și alte lucruri de genul nu mai comand de la magazine românești. M-am lecuit.

Iar ca idee, ieri am fost la magazinul JYSK din Bacău și mi-am luat o noptieră nouă. 130 de lei, finisaje drăguțe. Am dus-o acasă, deschis pachetul și ținând cont de experiența trecută, deja mă gândeam să îi dau telefon omului și să îl chem să mi-o monteze și pe asta. Dar am rămas plăcut surpins. Pentru o noptieră din 11 piese, am primit un manual de instrucțiuni de 14 pagini. Băi nene, ăsta îți arăta până și la ce unghi să învârți șuruburile. Să nu mai zic că punguța în care au venit toate accesoriile de montaj era foarte bine compartimentată și fiecare șurub sau piuliță în parte era într-o pungă și mai mică și identificată printr-o literă în manualul cu instrucțiuni.

Și da, până la urmă tot am chemat omul să mi-o monteze pentru că la pasul 3 nu am știu eu cum să introduc o camă demontabilă (cred că așa îi zice) și am zis din nou că decât să o stric, mai bine las pe cineva care se pricepe să se ocupe de treabă. Deși un search pe YouTube m-ar fi scutit de treaba asta.

Dar ideea e oricum că magazinul românesc își bate joc de clienți. Cel scandinav nu. Iar asta m-a făcut să decid ireversibil că de acum tot ce am nevoie să îmi cumpăr pe partea de Home & Garden o să îmi cumpăr de la JYSK ori altă companie internațională. Nu mai am nevoie de produse românești.

Un comentariu la „Despre calitatea produselor – România vs. Europa”

Lasă un răspuns